Pentru ca vorbeam intr-un articol anterior despre Colectivism si Individualism, si pentru ca nu vreau sa complic postarile deoarece am observat ca devin greu de urmarit, in acest articol vreau sa va prezint o scurta lectie de economie pe care ar trebui sa o cunoastem fiecare in parte si sa o aplicam in fiecare zi.
"Intreaga teorie economica, indiferent de cat de complexa poate sa para, poate fi redusa la o singura intrebare: Care sunt consecintele pentru toti oamenii, nu doar pentru un grup, si care este efectul pe termen lung, nu doar efectul imediat? Schemele colectiviste sunt atractive doar daca ne uitam la beneficiul imediat pentru un grup anume fara a lua in considerare efectul nociv pe termen lung provocat celorlalti.Oricine poate intelege economia." "Economics in one lesson" By Henry Hazlitt.
In toate ecuatiile privitoare la justitie sociala, inainte de a lua in calcul meritul pretului, trebuie sa luam in considerare doua preturi: pretul economic si pretul personal. Henry Hazlitt arata in cartea sa "Economics in one lesson" ca un beneficiu economic precum transportul public gratuit sau ieftin poate fi furnizat pentru unii cetateni doar ingreunand sistemul economic (taxe) pentru restul oamenilor.Cand luam in considerare pretul si il multiplicam cu numarul de oameni care il platesc, chiar daca acesta este relativ mic pentru fiecare in parte, costul total este mai mare decat beneficiul in sine. Asta deoarece, pe langa transferarea costului de la grupul restrans la cel mai mare, mai avem si costul administrarii guvernamentale.
Daca serviciul de taxiuri ar fi furnizat de municipalitati precum serviciul de autobuze, costul operarii ar fi mult mai mare decat costul suportat acum de companiile private - iar cresterea ar trebui suportata prin cresterea taxelor, care ar fi suportata de toata lume, fie ca folosesc sau nu taxiurile. Daca tarifele taxiurilor ar fi micsorate prin subventionare din taxe, mai multi oameni ar folosi taxiurile in detrimentul autobuzelor, iar costul serviciului de taxi ar exploda. In acelasi timp, autobuzele, cu mai putini pasageri platitori, ar avea de suferit mai mult decat inainte. Si acest cost va fi transferat celorlalti prin intermediul taxelor.
Serviciile costa mereu mai mult atunci cand sunt furnizate de catre guvern in comparatie cu companiile private datorita overhead-ului politic si a lipsei de motivatie in scaderea cheltuielilor, in timp ce exista o motivatie puternica in cresterea acestora. In final, chiar si cei cu venituri scazute care se presupune ca au beneficiat de servicii subventionate ajung sa plateasca mai mult pentru aceste servicii prin intermediul taxelor. Daca acestia nu platesc taxe pe venit, tot platesc preturi mai mari pentru tot ceea ce cumpara, deoarece aceste preturi trebuie sa includa taxele platite de producatori, distribuitori si retaileri. Toate taxele platite de firme sunt transferate consumatorilor sub forma de preturi. De aceea, corporatiile nu platesc taxe. Doar oamenii platesc taxe. Nu exista masa gratuita si nu exista serviciu de transport gratuit.
Pretul personal
Pe langa pretul economic, mai exista si un pret personal. Una dintre cele mai dorite calitati ale cetateniei este increderea ca vom fi tratati in mod egal (corect), fara ca alta persoana sau categorie sa primeasca tratament preferential. Numim acest lucru egalitate in fata legii. Totusi, sub colectivism, exista o mie de obiective sociale care sunt oferite ca justificare pentru favoritismele politice. Fiecare dintre aceste favoritisme presupune ca o parte din cetateni vor avea un beneficiu pe seama/cheltuiala altor cetateni, acest lucru fiind o violare directa a egalitatii in fata legii.
Cazul sursei de apa subventionata ar parea, cel putin la prima vedere, a fi o exceptie. Prima noastra impresie este ca toata lumea foloseste apa si ca nimeni nu poate sa bea sau sa consume semnificativ mai mult decat ceilalti; asa ca de ce sa nu avem un sistem de apa operat de guvern? Raspunsul este ca nu este nimic gresit atata timp cat costul este impartit corect intre utilizatori tinand cont de cantitatea de apa consumata. Asta inseamana ca acest sistem nu poate fi subventionat niciodata. Daca ar fi subventionat, am fi inapoi in Colectivism, utilizand puterea coercitiva a taxarii pentru a redistribui bogatia de la un grup la altul.
Prin analogie, ar fi ideal daca drumurile publice ar fi intretinute doar prin taxele din combustibil astfel incat utilizatorii sa plateasca proportional cu cat folosesc drumurile. Nimic nu poate fi mai corect de atat. Problema apare cand politicienii inlocuiesc doctrina utilizarii corecte cu cea colectivista si decid ca anumite grupuri de votanti sunt mai importanti decat altii. De obicei, acestia folosesc banii rezultati din taxarea combustibililor pentru a sustine scoli, aeroporturi sau programe de ajutor social - in functie de topicurile de actualitate din timpul campaniei electorale. Furnizarea gratuita a apei ar avea efectul jefuirii altor taxe pentru a acoperi serviciul. Oricum, daca nu s-ar face diferentierea intre consum casnic si industrial, iar apa ar fi gratuita, ne putem imagina ce crestere a consumului am avea. Nu ar exista nicio motivatie pentru conservare.
Colectivistii raspund ca ar trebui sa avem o agentie guvernamentala si o politie a apei care sa monitorizeze utilizarea acesteia pentru a asigura ca nu se face abuz de privilegiul de a avea apa gratuit. Si ar trebui sa existe si amenzi si penalitati pentru cei care nu vor sa se supuna. Iar cei care isi depasesc cota deoarece nu isi permit sa inlocuiasca conductele neetanse vor primi subventii pentru a plati refacerea instalatiilor. Si va trebui sa ne asiguram ca firmele isi platesc oricum apa. Vor trebui monitorizati si fermierii pentru a ne asigura ca acestia nu folosesc mai multa apa decat le este alocata, pe baza suprafetei si a tipului de recolta. In final costul furnizarii gratuit al apei va fi mai mare decat orice alta metoda pe care si-ar permite-o un om obisnuit, si inca un segment din viata noastra ar cadea sub regimentarea guvernului.
Asa cum va spuneam si in articolul legat de Libertate (care este un must read!!), LIBERTATEA este mult mai importanta decat beneficiul economic.
Individualistii cred ca pretul personal este mai important decat pretul economic. Chiar daca ar fi aratat ca este posibil ca unii sa beneficieze fara o incarcare excesiva a celorlalti - chiar daca ar fi adevarat ca colectivismul ar putea sa produca avantaje economice societatii ca un intreg - tot ar trebui sa i ne opunem, deoarece pretul personal ar fi prea mare. Acest pret este libertatea. Odata ce acceptam ca este corect sa folosim forta coercitiva impotriva tovarasilor nostri cetateni pentru a-i forta sa subventioneze transportul public sau apa sau sistemul de sanatate sau mancarea sau hainele sau educatia sau recrearea sau orice altceva care nu are legatura cu protectia vietii, libertatii sau a proprietatii - ne-am semnat contractul pentru sclavie/robie. Odata ce principiul fatal este acceptat, nu exista niciun mod de a-l impiedica de la a se extinde mai mult si mai mult in fiecare aspect al activitatii umane. Nu trebuie sa ne lasam inselati sa ne vindem libertatea pentru beneficii economice.
Mai multe detalii puteti gasi aici: The Chasm; The Future Is Calling (Part One) by G. Edward Griffin
Alte informatii utile:
-
Pentru cei care inteleg limba italiana, emisiunea de mai jos este un must see in materie de economie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu