Compost

Ce este compostul?

Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil şi igienic, similar cu humusul din padure, care poate fi folosit ca şi ingrasamant natural, evitand astfel necesitatea utilizării ingrasamintelor chimice. El este adaugat pe sol pentru a-i îmbunatati proprietatile. Adaugarea de compost pe sol este considerata ca fiind un mod natural de a-i creste fertilitatea si de a-i reface calitatea. Compostarea poate avea loc în interiorul unei gramezi mari de deseuri organice, dar in general este mai practic să folositi o cutie de compost.

Pentru a optine cele mai bune rezultate trebuie respectate urmatoarele 4 reguli:

• Dimensionarea particulelor – maruntiti materialele inainte de a le adauga la gramada de compost. Bucatile mai mici se descompun mai repede. Tocatoarele sunt excelente pentru frunze si crengi;
• Echilibrul aer/umezeala – Adaugati apa pe masura ce adaugati meterie vegetala, astfel incat materialele sa fie umede dar nu ude. O gramada uscata se va descompune mult mai greu iar una prea compacta ori prea uda va mirosi;
• Raportul carbon/azot – toate materialele organice au un raport carbon/azot. Iarba taiata si gunoiul proaspat de grajd au un raport 20:1. Rumegusul are un raport de 500:1. Frunzele de toamna 60:1. De obicei ingredientele maro, moarte au mai putin azot decat cele verzi. Raportul ideal pentru microorganismele din compost este 30:1. Datorita faptului ca materialele disponibile au de obicei o incarcatura mare de carbon, gradinarii adauga de obicei fertilizatori pe baza de azot in compost, precum sange de animale, faina din seminte de bumbac ori azotat de amoniu. Retineti ca 30:1 este scopul, nu o necesitate. Compostarea poate fi mai lenta, dar va avea rezultate si cu variatii destul de mari de la acest procent.
• Amestecarea de cantitati egale in volum genereaza un raport bun de carbon:azot.
• Amestecarea – microorganismele din compost sunt cel mai active in mijlocul gramezii. Gramada de compost trebuie amestecata/intoarsa periodic pentru a grabi procesul de descompunere. Amestecarea va permite sa adaugati umezeala si azot daca este necesar si sa tineti gramada afanata si aerata. Compostul poate fi intors imediat ce gramada se raceste dupa ce a fost refacuta. Intoarceti-o imediat daca simtiti mirosuri deranjante.

In procesul de descompunere (si incalzire) apa se va evapora si gramada se va compacta si va ramane fara oxigen, de aceea este necesara intoarcerea regulata a gramezii si adaugarea de apa. Cu cat devine mai calda gramada cu atat mai des este necesar sa o intoarcem si sa adaugam apa. Echilibrul apa/aer este esential pentru a mentine temperaturi ridicate (50-70 grade Celsius) pana cand materia este descompusa. In acelasi timp, prea multa apa sau aer vor incetini procesul. Acelasi lucru il va genera si prea putin carbon sau prea putin azot.

Compostul necesita 4 lucruri importante:

• Carbon – pentru energie; oxidarea microbiana a carbonului produce caldura;
• "substanta cafenie".
• Cele mai bune materiale in acest caz sunt parti din plante dure, fibroase, cum ar fi frunzele, aschiile de lemn sau chiar hartia tocata.
• Azot – pentru a creste mai multe organisme care sa oxideze carbonul;
• Materiile verzi (sau colorate) si umede sunt cele bogate in azot;
• Cele mai bune surse de azot sunt resturile de iarba, fructele si legumele. O alta sursa foarte buna de azot este zatul de cafea;.
• Oxigen – pentru oxidarea carbonului in procesul de descompunere;
• Secretul aici este sa aerisiti si sa ventilati compostul astfel incat microorganismele sa isi poata procura aerul necesar;
• Apa – pentru a mentine activitatea fara a cauza conditii anaerobice;
• Prea multa apa ineaca microorganismele si prea putina le incetineste. Secretul este sa pastram lucrurile umede, nu ude.

Amplasarea gramezii de compost

Amplasarea recipientului de compost trebuie sa fie la semiumbra, ca sa beneficieze si de caldura dar sa nu se usuce prea repede. Este extrem de important contactul direct intre compost si pamant si ca recipientul sa aiba gauri de aerisire. Dimensiunea minima pentru un recipient este de 1 m³, dar poate fi nevoie de un volum si mai mare in cazul gradinilor mai mari.

Construirea gramezii de compost

• colectati destul material organic pentru a construi o gramada de cel putin 1 metru cub (o gramada de 150 cm latime si 90 cm inaltime). Maruntiti materialele pentru a se descompune mai rapid.
• mixati materialele
• strangeti o mana de material mixat pentru a verifica nivelul de umezeala. Daca reusiti sa obtineti o picatura de apa, nivelul de umezeala este optim. Daca gramada este prea uscata, adaugati apa si verificati din nou nivelul de umezeala. Daca gramada este prea umeda, mai adaugati materie uscata.
• continuati sa adaugati materiale organice mixand si verificand nivelul de umezeala pana cand este terminata gramada.

Intoarcerea gramezii

Utilizati o furca pentru a intoarce gramada saptamanal si adaugati apa daca este necesar. Intoarcerea adauga aer in centrul gramezii si grabeste descompunerea biologica. Intoarcerea da posibilitatea materialelor de pe margine sa ajunga in centru si sa se descompuna mai repede. Acoperiti gramada in timpul perioadelor ploioase pentru a nu creste prea mult nivelul de umiditate.

Dupa amestecarea initiala, o gramada intoarsa regulat isi va mentine temperatura la 50-65 C timp de 3-4 saptamani. In acest timp gramada isi va reduce volumul la jumatate, apoi va trebui sa mai fie lasata 4-8 saptamani pentru a-si reveni. In aceasta perioada temperatura gramezii este intre 25-40 C. Compostul este gata de folosit la cel putin 8 saptamani de la amestecarea initiala (gramada nu se mai incalzeste cand este amestecata iar materia pare neagra si faramicioasa).

Cand este gata de folosit

Daca folositi sugestiile de mai sus, puteti sa faceti compost utilizabil doar in cateva saptamani in timpul verii. Daca sunteti mai lenesi, 6 luni reprezinta un termen mai realistic. Chiar daca incalcati toate regulile, centrul gramezii dumneavoastra va fi perfect utilizabil intr-un an.Compostul terminat este faramicios si are miros de pamant. Nu ar trebui sa fiti capabili sa identificati majoritatea materialelor folosite. Gramada se va micsora la mai putin de jumatate din volumul initial.

Cum putem folosi compostul

Straturile de flori si de legume ar trebui sa primeasca intre 3 si 8 cm de compost anual primavara ori toamna. Incorporati compostul in pamant. Compostul poate fi folosit ca strat superior in jurul florilor si legumelor deja plantate.

• La plantare vom adauga un pumn de compost pe fundul gaurii unde vot fi puse plantele, care va fi amestecat cu pamantul de pe fundul gropii;
• Pe post de mulci organic - Putem face aceasta operatie dupa ce plantele au inceput sa creasca – 2-4 saptamani dupa plantare. Daca punem o mana de compost in jurul plantei, acesta va ajuta la controlul buruienilor, va mentine umezeala si va elibera treptat nutrienti atunci cand udam ori cand ploua.
• pentru a ne prepara singuri pamant pentru ghivece - folosim 4 parti compost, 4 parti pamant de buna calitate si 1 parte nisip
• pentru a prepara “compost tea” – acesta este cel mai bun fertilizator natural.
• Se stropesc frunzele si zona din jurul plantelor din gradina; astfel minerale si nutrientii se absorb atat prin radacina cat si prin frunze;
• Se aplica dimineata cat mai devreme posibil pentru ca soarele sa nu arda frunzele plantelor;
• pentru a acoperi gradina toamna sau primavara;
• daca avem destul de mult compost, putem acoperi straturile inaltate cu 5-8 cm de compost toamna pentru a le mentine productive;
• acest strat de compost poate fi incorporat in pamant folosind o furca sau o lopata;

NOTA: Daca compostul inca mai degaja caldura, sa nu il puneti in contact cu plantele pentru ca le va arde.

Probleme posibile   

Efect	Cauza	Solutie
Temperatura nu creste	Putin material	Adaugati material si acoperiti. Adaugati materiale bogate in azot.
Materialul este rece si umed	Prea multa apa	Intoarceti amestecul si adaugati rumegus, ramuri sau frunze uscate
Materialul este rece si uscat	Lipsa de apa	Turnati apa pana se umezeste
Mirosuri urate	Lipsa aerului. Exces de apa.	Intoarceti si amestecati compostul. Amestecati, adaugati crengi, paie, etc.
Miros de amoniac	Prea multe materiale bogate in azot (fructe, legume)	Amestecati cu materiale uscate, bogate in carbon (rumegus, betisoare lemn, etc)
Multe muste	Exces de apa	Acoperiti compostul cu hartie si introduceti in interiorul amestecului resturile alimentare de la suprafata. Adaugati deseuri de gradina sau paie.
Multi viermi albi	Acestea sunt larve de muste.	Reduceti cantitatea de apa din amestec.
Panza alba la suprafata materialului	Acestea sunt ciuperci	Este un simptom bun.

Ce putem si ce NU putem adauga in gramada de compost:

In general pot fi compostate cam toate deseurile din gradina cum ar fi iarba taiata, frunzele uscate, buruienile (cele care nu au seminte mature), fructele stricate, mai putin materialele lemnoase (acestea putand fi adaugate numai dupa ce au fost maruntite), hartie, etc.

NU sunt acceptate oase,  produse lactate, sticla, pietre, carne, metal, plastic, etc. si in general, nici un material care nu se descompune in mai putin de un an.

Ce putem pune la compost	Ce NU putem pune la compost
Zat de cafea	Carne, peste, oase
Coji de ou	Mancare gatita
Resturi vegetale din bucatarie (coji de legume si fructe)	Uleiuri sau grasimi
Frunze maruntite	Plante bolnave
Iarba cosita (nematura – fara seminte)	Buruieni sau plante invazive
Paie	Gunoi de la animalele de companie (caine, pisica)
Pliculete ceai	Hartie imprimata cu cerneala
Prosoape si pungi de hartie	Deseuri anorganice: plastic, sticla,
carton	Praful de la aspirator
Lemn rezultat din toaletarea gradinii	paine

Alte informatii utile:

1. Composting Livestock Manure

2. Compostul rapid – metoda Berkeley

3. Compost